De unde vin pierderile la debitare
- Restul de pe fiecare bară. Într-o bară de 6 m intră patru piese de 1.480 mm și rămâne un rest de 71 mm, practic fără pierdere. La piese de 1.200 mm intră tot patru, dar rămân 1.191 mm: aproape o piesă întreagă lăsată pe bară.
- Pânza. Fiecare tăietură consumă grosimea pânzei, de obicei între 1,5 și 4 mm, în funcție de fierăstrău. La 100 de tăieturi, înseamnă între 15 și 40 cm de material.
- Tăieturile înclinate. La o țeavă de 40×40 mm tăiată la 45° la ambele capete, fiecare capăt lasă în urmă un triunghi cu latura de 40 mm. Dacă piesele vecine se așază una în alta, tăietura înclinată devine comună și triunghiul acela nu se mai pierde.
Șase metode de a reduce pierderile
- Planifică toate piesele odată. Cu o listă mai lungă la dispoziție, există mai multe combinații care umplu bara. Un plan făcut pe comenzi mici, una câte una, lasă mai mult rest.
- Folosește întâi resturile din depozit. Un rest de 1,8 m scos din raft costă mai puțin decât o bară nouă. Pune un cod pe resturile mai lungi de 1 m, ca să le găsești.
- Compară lungimile de bare disponibile. Aceeași listă de piese poate lăsa mai puțin rest pe bare de 12 m decât pe bare de 6 m, sau invers. Verifică înainte să comanzi.
- Cuibărește piesele cu tăieturi înclinate. Întoarce fiecare a doua piesă, ca tăietura înclinată să fie comună. Pe larg, în ghidul despre debitarea la unghi.
- Ia în calcul pânza, nu doar lungimile pieselor. Un plan făcut fără ea arată corect pe hârtie, dar nu iese la atelier.
- Verifică planul înainte să tai: câte bare, ce rest rămâne pe fiecare și ce piese intră pe fiecare bară.
Exemplu calculat
Valorile de mai jos sunt calculate cu formulele programului e-utilio Steel Cut Pro, pentru o țeavă de 40×40 mm cu tăieturi la 45° la ambele capete, bare de 6 m, pânză de 3 mm și 100 de piese de aceeași lungime.
| Lungimea piesei | Piese pe bară, una după alta | Piese pe bară, cuibărite | Bare pentru 100 de piese, una după alta | Bare pentru 100 de piese, cuibărite |
|---|---|---|---|---|
| 700 mm | 8 | 8 | 13 | 13 |
| 900 mm | 6 | 6 | 17 | 17 |
| 1.200 mm | 4 | 5 | 25 | 20 |
| 1.500 mm | 4 | 4 | 25 | 25 |
Nu există o regulă simplă. La 700, 900 și 1.500 mm cuibărirea nu aduce nicio piesă în plus pe bară, iar la 1.200 mm trece de la 4 la 5 piese pe bară și economisește 5 bare din 25. De aceea merită calculat pe lista ta de piese, nu estimat.
Cum faci asta fără foaie de calcul
Un tabel Excel face bine calculul pentru bare cu tăieturi drepte, dar devine greu de ținut când ai unghiuri, resturi codificate și mai multe materiale. e-utilio Steel Cut Pro importă extrasul din Excel, folosește resturile din depozit, cuibărește piesele cu unghiuri și îți dă fișe pentru operator. Poți începe cu demo-ul gratuit, fără cont.
Dacă ai nevoie și de greutatea materialului comandat, folosește calculatorul de greutate pentru metal.
Încearcă programul de debitare
Importă extrasul, vezi planul de debitare și numărul de bare. Demo gratuit, 3 zile de probă completă pentru conturile noi.
Întrebări frecvente
Ce înseamnă optimizarea debitării?
Aranjarea pieselor pe barele de material astfel încât să rămână cât mai puțin rest și să se folosească întâi resturile din depozit.
Cât de mare e pierderea la debitare?
Depinde de lungimea pieselor, de pânză și de unghiuri. În exemplul de mai sus, restul de pe o bară variază de la câteva zeci de milimetri la peste un metru, în funcție de lungimea piesei.
Optimizarea merge și pentru tablă?
Acest ghid vorbește despre bare (țevi, profile, corniere, platbande, oțel beton), unde piesele se taie după o singură dimensiune. Pentru tablă, debitarea se face în plan, după două dimensiuni, și are alte metode.